În perioada 06 – 12 octombrie 2019, un grup de pelerini însoţiţi de preoţii Parohiei „Sfinții Trei Ierarhi” din Bacău au efectuat un periplu spiritual şi cultural intitulat „Pe urmele Sfinţilor din Grecia”, realizat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Ioachim şi cu sprijinul Centrului de Pelerinaje „Meteora Tour” al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Credincioşii parohiei „Sfinții Trei Ierarhi” din Protopopiatul Bacău, împreună cu părintele paroh Aurel Cîrlan, cu preoţii slujitori Flavius Balaban şi Marian Gliga, însoțiți de domnul Gelu Elisei, directorul Centrului de Pelerinaje „Meteora Tour” al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului şi ghidul acestui grup, au mers pe urmele sfinţilor ale căror odoare se află pe teritoriul Greciei.
Acest pelerinaj a fost cu o deosebită încărcătură spirituală şi emoţională întrucât toţi credincioşii băcăuani au păşit cu multă bucurie şi evlavie pe urmele sfinților care s-au nevoit, ori îşi găsesc odihna veşnică pe pământul binecuvântat al Greciei, ţară de legendă cu oameni minunaţi şi peisaje de poveste. Obiectivele au fost atât religoase cât şi culturale, programul fiind presărat cu numeroase vizite la biserici şi mănăstiri, sfinte moaşte, relicve şi icoane făcătoare de minuni.
Ziua I (oraşul Salonic):
– Biserica Sf. Dimitrie (în bazilică sunt depuse moaștele Sfântului Dimitrie, izvorâtorul de Mir, precum și cele ale Sfintei Anisia);
– Biserica Sfânta Sofia (aici se păstrează moaştele Sfântului Ierarh Vasile al Tesalonicului (1 februarie). În prezent, Biserica Sfânta Sofia se află pe lista monumentelor bizantine incluse în Patrimoniul UNESCO);
– Rotonda lui Galeriu (Biserica Rotonda, închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, face parte dintr-un sistem arhitectural mai mare, alături de Arcul de Triumf al lui Galeriu şi de Palatul Roman. Numele bisericii i se trage de la forma ei circulară);
– Arcul lui Galeriu;
– Mănăstirea Sf. Teodora (numeroşi pelerini vin zilnic la Mănăstirea „Sfânta Teodora” pentru a se închina cinstitelor moaşte ale Sfintei Teodora şi ale Sfântului David din Tesalonic);
– Catedrala Mitropolitană „Sfântul Grigorie Palama” din Tesalonic (a fost construită între anii 1891-1912 pe locul unei alte biserici care a ars în anul 1890. Noua biserică a fost ridicată după proiectul arhitectului Ernst Ziller, un german stabilit in Grecia). În catedrală sunt păstrate moaştele Sfântului Ierarh Grigorie Palama, cel care a fost arhiepiscop al Tesalonicului în vremuri foarte agitate.
– Turnul Alb (așa cum Parisul se mandreste cu binecunoscutul sau turn Eiffel sau Londra cu Big Ben, așa și Salonic se mândrește cu Turnul Alb (zis și venețian).
Ziua II (Meteora şi Insula Corfu):
Meteora este unul dintre cele mai mari și cele mai importante complexe de mănăstiri ortodoxe din Grecia, al doilea după Muntele Athos. Cele șase mănăstiri sunt construite pe piloni din piatră naturală (gresie), la marginea de nord-vest a Câmpiei Tesaliei în apropierea râului Pinos și Munților Pindului, în centrul Greciei. Cel mai apropiat oraș este Kalambaka. Meteora este înregistrată în lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 1988.
– Mănăstirea Sf. Ștefan (la marginea unei stânci abrupte se găseşte istorica Mănăstire de maici a Sfântului Ştefan a Meteorelor, cunoscută pentru faptul că în ea se păstrează cinstitul cap al Sfântului Haralambie);
– Mănăstirea Varlaam (deasupra uneia dintre cele mai voluminoase și abrupte stânci ai Meteorei, la o altitudine de 551 de metri, se înalță Mânăstirea Varlaam. Așezământul datorează numele său primului locuitor al acestei stânci, Cuviosului pustnic Varlaam, contemporan al Sfântului Atanasie Meteoritul, care s-a nevoit aici în veacul al XIV-lea);
Insula Corfu este o insulă a Greciei, în Marea Ionică, aproape de coasta albaneză, de care este despărțită printr-o o strâmtoare cu o lățime de 3 până la 25 de km.
– Biserica Sf. Spiridon. Sfântul Ierarh Spiridon (270-350) este cinstit de Biserică pe 12 decembrie. Este sfântul care pleacă periodic din raclă, pentru a-i ajuta pe oamenii care îl cheamă în rugăciune, cu credință și cu dragoste. Sfintele sale moaște se pastrează în catedrala cea mare din insula Corfu. Este un mare făcător de minuni.
Ziua III (Patras şi Atena):
Patras este al treilea oraș ca mărime din Grecia și este capitala județului Ahaia, ce se află în nordul peninsulei Peloponez, la 215 kilometri vest de Atena. Orașul se află la poalele muntelui Panachaikon, cu deschidere la Golful Patras.
Istoria Patrasului se întinde pe o perioadă de 4 milenii. Sub dominația Imperiului Roman, Patrasul a devenit un centru cosmopolit din estul bazinului mediteranean în timp ce, conform tradiției creștine, a fost locul martiriului Sfântului Apostol Andrei.
– Catedrala Sfântul Andrei din Patras a fost întemeiată în anul 1908, de către regele George I, sfinţită în anul 1974, de către mitropolitul oraşului, episcopul Nicodim. Pelerinii ajunşi la aici se pot închina Cinstitului Cap al Sfântului Andrei, precum şi unei bucăţi din crucea în formă de X, pe care acesta a fost răstignit.
Atena este capitala Greciei. A cunoscut o evoluție glorioasă, mai ales în Grecia Antică, fiind locuită de oameni încă din Epoca Bronzului și guvernată până în jurul anului 1000 î.Hr. de regi ionieni. Centrul artelor, studiului și filozofiei, casa Academiei lui Platon și a Liceului lui Aristotel, este numită adesea leagănul civilizației occidentale și loc de naștere al democrației.
Ziua IV (Insulele Eghina şi Evia, Nea Makri):
Eghina este o insulă a Greciei din Marea Egee, mai exact se află în Golful Saronic.
– Mănăstirea Sfânta Treime din insula Eghina este cunoscută mai ales pentru păstrarea în măreața ei biserică a moaştelor Sfântului Ierarh Nectarie. Recent canonizat de către Biserica Ortodoxă a Greciei, Sfântul Nectarie a fost episcop de Pentapole și ctitor al Mănăstirii „Sfânta Treime” din insula Eghina.
– Sfântul Nectarie din Eghina a fost episcop al Pentapolei și ctitor al mănăstirii „Sfânta Treime” de pe insula Eghina. În 1961 Sfântul Sinod al Bisericii Constantinopolului l-a proclamat sfânt al Bisericii Ortodoxe, prăznuirea lui făcându-se în ziua de 9 noiembrie.
Nea Makri (unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj din Grecia de astăzi, Mănăstirea Sfântului Efrem cel Nou, se află în apropierea localităţii Nea Makri de pe Colina Neprihăniţilor din regiunea Atica, la numai 30 de kilometri nord de Atena).
– Mănăstirea de la Nea Makri (a fost zidită în perioada bizantină, înainte ca peninsula grecească Atica să ajungă sub ocupaţie otomană. Mănăstirea este închinată Maicii Domnului, având hramul Buna Vestire, dar este cunoscută mai degrabă ca Mănăstirea Sfântului Efrem, deoarece în biserica mănăstirii se află sfintele moaşte ale Sfântului Efrem cel Nou, considerat ocrotitorul celor dependenţi de droguri, al celor cuprinşi de depresie şi al celor deznădăjduiţi).
Evia este o insulă în Marea Egee și o prefectură greacă, în periferia Grecia Centrală. Reședința sa este Chalkis.
Ziua V (Sf. Ioan Rusul, Brâul Maicii Domnului şi Sf. Paraschevi):
– Mănăstirea Sfântul Ioan Rusu din Insula Evia se află în localitatea Prokopi, aflată în partea nordică a insulei Evia. Anual, mii de pelerini poposesc lânga moaştele Sfântului Ioan Rusu, îngenunchind şi rugându-se sfântului, mai ales în data de 27 mai, ziua prăznuirii sale. Moaştele sfântului Ioan au fost aduse din localitatea Prokopi în Evia de către creştinii refugiaţi din Prokopion – Urgup, regiunea Capadocia, după incidentele ce au cuprins Asia Mică între anii 1922-1924.
– Mănăstirea Kato Xenia. Se află în apropierea orașului Almiro, la o distanță de 7 kilometri de autostrada Tesalonic-Atena. Mănăstirea adăpostește icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului numită „Panaghia Xenia” și o parte din Brâul Maicii Domnului.
– Biserica Sfintei Paraschevi de pe Valea Tembei din Grecia este un lăcaş mic, săpat în stâncă, care găzduieşte moaştele Sfintei Paraschevi, considerată protectoarea nevăzătorilor. În spatele grotei îşi are sursa izvorul cu acelaşi nume. Aici se află şi icoana Sfintei Paraschevi, la care credincioşii vin să se închine.
Pe tot parcursul periplului spiritual, pelerinii s-au rugat împreună cu preoţii însoţitori, au citit acatistele şi vieţile sfinţilor la care s-au închinat, primind din partea Sectorului de colportaj „Dionisie Exiguul” al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, cărţi, iconiţe şi candele sfinţite pentru a duce şi celor dragi de acasă daruri trecute pe lângă raclele şi icoanele făcătoare de minuni.